Jump to content

Benny

Utilizator ACS
  • Posts

    7
  • Joined

  • Last visited

About Benny

Benny's Achievements

Apprentice

Apprentice (3/14)

  • Conversation Starter
  • First Post
  • Week One Done
  • Dedicated

Recent Badges

0

Reputation

  1. MODELS: Nume : Care este sugestia/propunerea dumneavoastră? : Cum va ajuta această sugestie/propunere comunitatea? : RULES: In this category only suggestions / proposals are made for the forum, not for the community servers! Before making a suggestion / proposal, check that this suggestion has not been made by another user!
  2. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri că Rusia, unul dintre cei mai mari poluatori din lume, are ca obiectiv să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060, o strategie mai ambiţioasă decât cea afişată până în prezent şi anunţată cu puţin timp înainte de debutul Conferinţei ONU pentru combaterea schimbărilor climatice (COP26), care se va desfășura la începutul lunii noiembrie la Glasgow, informează AFP. „În practică, Rusia va depune eforturi pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon în cadrul economiei sale. Şi ne-am fixat un obiectiv concret, cel mai târziu în 2060”, a declarat preşedintele rus în timpul unui forum pentru energie organizat la Moscova. Astfel, Rusia şi-a stabilit un obiectiv identic cu cel al Chinei. Cotidianul Kommersant a dezvăluit la începutul lunii octombrie că Guvernul rus pregăteşte o nouă strategie pentru mediul înconjurător, care va conţine măsuri mai dure privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit acelui plan dezvăluit de cotidianul rus, Moscova ar viza să îşi reducă emisiile cu aproape 80% până în 2050, mai ales prin renunţarea progresivă la cărbune ca sursă de electricitate, favorizând mai mult energie nucleară, printre alte surse. Rusia este unul dintre principalii producători de hidrocarburi din lume şi o ţară în care tematicile de mediu nu au apărut decât abia recent în discursurile oficiale ale reprezentanţilor săi, transmite Agerpres. Întrucât o mare parte a economiei sale se bazează pe extracţia minieră, Rusia abordează obiectivele de mediu într-o manieră mai puţin frontală decât vecinii săi europeni. Vladimir Putin era cunoscut, în trecut, pentru luări de poziţie „climatosceptice” şi a declarat chiar la un moment că Rusia va avea de câştigat de pe urma schimbărilor climatice. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin şi-a revizuit ulterior atitudinea şi s-a declarat alarmat în special din cauza catastrofelor naturale, precum incendiile de vegetaţie care au devastat Rusia în această vară. În acest an, Vladimir Putin a participat şi la un summit organizat de preşedintele american Joe Biden şi şi-a exprimat interesul pentru „implementarea unei cooperări internaţionale” în privinţa schimbărilor climatice. Editor : Marco Badea
  3. Facebook îi va considera de acum înainte pe jurnaliști și activiști drept persoane publice „fără intenția lor” și le va asigura un grad mai mare de protecție împotriva hărțuirii și bullying-ului online, a anunțat șeful departamentului de securitate globală al companiei, potrivit Reuters. Compania Facebook, care permite publicarea de comentarii mai critice la adresa persoanelor publice decât la adresa celor particulare, își schimbă abordarea privind hărțuirea jurnaliștilor și a „apărătorilor drepturilor omului”, despre care consideră că sunt în atenția publică datorită mai degrabă muncii lor decât statutului lor de persoane publice. Facebook se află în atenția legiuitorilor și organismelor de reglementare din întreaga lume din cauza practicilor sale de moderare a conținutului și a prejudiciilor aduse prin platformele sale. Săptămâna trecută a avut loc audierea în Senatul SUA a unei foste angajate a Facebook, care a fost sursa scurgerii unor documente interne ale companiei privind practicile rețelei. Felul în care Facebook - platformă cu circa 2,8 miliarde de utilizatori activi în fiecare săptămână - tratează figurile publice și conținutul postat de ele sau la adresa lor este subiectul unor dezbateri intense. În ultimele săptămâni discuțiile s-au axat pe sistemul de „verificare încrucișată” al companiei, despre care Wall Street Journal a scris că îi exceptează pe unii utilizatori foarte vizibili ai platformei de la regulile obișnuite ale Facebook. Facebook face diferență între figurile publice și persoanele particulare în privința protecției pe care le-o acordă în mediul online: de exemplu, utilizatorii au voie în general să scrie pe platformă că doresc moartea unei celebrități, atât timp cât nu etichetează („tăguiesc”) persoanele respective. În schimb, utilizatorii nu pot scrie că doresc moartea unei persoane particulare sau, mai nou, a unui jurnalist, potrivit politicilor Facebook, mai menționaează Reuters. Compania a refuzat să publice lista celorlalte tipuri de persoane publice „fără intenția lor”, dar a precizat că decizii în acest sens se vor lua de la caz la caz. Facebook a anunțat anul acesta că va elimina orice tip de conținut care celebrează sau ia în râs moartea lui George Floyd, pentru că este considerat persoană publică „fără intenția ei”. Șeful departamentului de securitate globală al companiei, Antigone Davis, a declarat că Facebook va interzice mai multe tipuri de atacuri la adresa peroanelor publice, ca parte a unui efort de a reduce astfel de situații cu care se confruntă femeile, persoanele de culoare, sau membruu comunității LGBTQ. Facebook nu va mai permite publicarea - în comentariile la profilul unei persoane publice - de conținut violent sau cu tente sexuale nedorite, imagini editate cu caracter sexual, desene sau atacuri la înfățișarea unei persoane. Editor : B.P.
  4. Cercetătorii din Olanda au dezvoltat o tehnologie cu laser care permite administrarea unor injecţii fără ac, „practic nedureroase”. Descoperirea, considerată revoluţionară, ar putea să micșoreze numărul de persoane care nu fac injecții din cauza fricii de ac și ar putea stimula vaccinările. Tehnologia „Bubble Gun” foloseşte un laser care împinge mici picături de lichid prin stratul exterior al pielii, a precizat David Fernandez Rivas, profesor la Universitatea din Twente şi cercetător afiliat la Massachusetts Institute of Technology (MIT), care a finanţat acest proiect. Întregul proces este mai rapid decât înţepătura unui ţânţar şi „nu ar trebui să provoace durere”, deoarece terminaţiile nervoase din piele nu sunt atinse, a precizat profesorul Rivas, adăugând că acest aspect va face obiectul unor studii ulterioare. „Într-o milisecundă, sticla în care se află lichidul este încălzită cu un laser, o bulă este creată în lichid, împingând lichidul în afară cu o viteză de cel puţin 100 de km/oră”, a mai adăugat specialistul în cadrul unui interviu acordat în laboratorul său, potrivit Reuters, preluată de Agerpres. „Metoda ne permite să pătrundem prin piele fără să provocăm vătămări. Nu vedem nicio rană sau vreun punct de intrare”, a mai spus el. Profesorul Rivas se aşteaptă ca invenţia lui nu doar să îi ajute pe tot mai mulţi oameni să se vaccineze, dar şi să prevină, totodată, riscul de contaminare cu ace murdare şi să contribuie la reducerea deşeurilor medicale. Teste realizate pe mostre de ţesuturi au fost realizate cu succes, cu ajutorul unei finanţări de 1,5 milioane de euro primită de la Uniunea Europeană. O cerere de finanţare pentru a începe testele pe voluntari umani urmează să fie depusă în această lună, a precizat profesorul Rivas. O companie de tip start-up va colabora cu reprezentanţi ai industriei farmaceutice pentru a testa şi a comercializa tehnologia „Bubble Gun”, a adăugat el. Frica de ac, o fobie comună Totuşi, va fi nevoie de unu până la trei ani pentru ca metoda să devină disponibilă pentru populaţia generală, în funcţie de progresele înregistrate în activitatea de cercetare şi de chestiunile care ţin de procedurile de reglementare. Aproximativ un olandez din cinci se teme de acele de seringă, a declarat psihologul Henk Schenk, care oferă terapie de specialitate persoanelor care au o formă acută a acestei fobii. „Fobia faţă de ace este mai comună decât aţi putea crede. Oamenilor le este ruşine să recunoască acest lucru”, a mai spus specialistul olandez. Unii dintre pacienţi găsesc originea acestei frici incontrolabile în internările traumatizante din copilărie sau se tem să cedeze controlul. Doar un mic număr dintre ei, de aproximativ 1 la 1.000, dezvoltă o fobie profundă, care necesită şedinţe repetate pentru a se pregăti înainte să primească o injecţie. „În timpul pandemiei de coronavirus, am văzut că mulţi oameni care au reuşit să evite injectarea, sunt acum cu spatele la zid. Oameni care trebuie să primească un vaccin anti-COVID-19 reprezintă un grup important de pacienţi pentru mine în acest an”, a dezvăluit Henk Schenk. Pacienta Astrid Nijsen, o actriţă de musical în vârstă de 31 de ani, care a parcurs 10 şedinţe de terapie cu Henk Schenk, spune că încă devine anxioasă atunci când se gândeşte la vaccinare, chiar dacă aceasta nu va fi făcută cu ace de seringă. „A început în perioada pubertăţii. Când văd un ac sau când trebuie să fac un vaccin, vreau pur şi simplu să plec de acolo. Aş distruge întreaga sală doar pentru a evita să fiu injectată”, a declarat ea.
×
×
  • Create New...